Tristete apasatoare...

Daca tot "pierd" vremea pe aici, m-am gandit sa postez o mica "poezie", din creatia personala... stiu ca nu-i cine stie ce, dar as vrea ca cei care comentati sa spuneti sincer cum vi se pare...


O noapte rece si grea, imi acopera inima...
Unde esti iubirea mea, din suflet sa imi spui ceva?
Sa ma iubesti, sa imi soptesti cat ma doresti...

Esti departe si se simte, dorul de tine-i fierbinte...
Stiu ca-i greu, distanta-i mare, dar esti cu mine in orice suflare.
Doare cand ma coplesesti, cu vorbe grele ma ranesti, si ma simt a nimanui...

Mi-e greu sa te stiu stresat, sictirit si suparat,
Dar mai greu imi vine mie, ca tu nu esti langa mine!
Tu ai frati, tu ai surori, eu doar o gradina cu flori...

N-am nimic pe lumea asta, tu esti tot ce eu iubesc.
Nu-mi doresc masini si bani, case sau averi prea mari!
Eu te doresc doar pe tine, ca insemni mult pentru mine.

Esti iubire, esti caldura, esti dragoste fara masura.
Esti lumina ochilor, esti parfumul florilor.
Esti mirosul cald al noptilor de vara,
Esti imaginea unui curcubeu in prag de seara...

Ce-mi doresc eu de la tine, e sa nu fi rau cu mine!
Am un suflet ca si tine, o inima plina de suspine...
Nu o ineca, ca si asa e vai de ea!
Mica si copilaroasa, doar pe tine te asteapta acasa!