De ce sa nu fim curiosi?

Am gasit intr-o revista mai veche un articol despre curiozitatea cea de toate zilele, care intr-o anumita masura ne macin pe toti  Si nu odata ni s-a spus cum ca: "CURIOSII MOR REPEDE!". Ei bine, nici vorba: 


"NU MAI FI ATAT DE CURIOS!", se spune adesea. Dar de ce nu, in fond? Este ceva rau? NU, DELOC: "CURIOZITATEA ESTE MOTORUL NOSTRU INTERN, CU CARE PUTEM CERCETA CEEA CE NE ESTE NECUNOSCUT", explica psihologul Doris Wolf. Dar ceea ce este important este SA SE RESPECTE ANUMITE REGULI DE BAZA:

* Nu puneti prea multe intrebari. Daca nu, conlocutorul dumneavoastra se va simti tras de limba!

* Lasati sa treaca ceva timp de la raspunsul lui, ca sa-i aratati ca ii luati afirmatia in serios!

* Daca doriti sa aflati motivul pentru care cel cu care vorbiti este suparat si el nu vrea sa va divulge nimic, nu insistati. Intotdeauna exista si o alta ocazie!

* Incercati sa participati cu mimica si gestica la ceea ce vi se comunica. Este bine ca cei care poarta o discutie sa se simta sustinuti afectiv de cei care ii asculta!

* Pe cat posibil nu intrerupeti sirul ideilor conlocutorului dumneavoastra! EXCEPTIE ADMISA: Doar daca este deprimat!



Sper sa va placa!